Fotografii și text de arhitect Radu Ștefănescu
Podul Izvor era la doi pași de atelierul tatălui meu.
Trecând podul ajungeam într-un cartier în care erau multe prăvălii de meșteșugări.
În februarie 1976 înarmat cu un Rolleiflex T am făcut o plimbare în zonă și privirea mi-a fost atrasă de o imagine interesantă. Într-un atelier, un meșteșugar își aranja părul într-o oglindă, iar în fața lui pe două scaune stăteau doi căței.
Scena din interior este bine luminată, pe geamul ușii se reflectă clădirile de afară dar se vede și mobilierul din interior amestecând ca într-o poveste lumea de afară cu cea dinăuntru, iar ancadramentul ușii face că imaginea să pară înrămată. Cu siguranță că m-am gândit la maeștri olandezi precum Vermeer cu scenele lui de interior, cu lumina extrordinar regizată.
Am tras cât am putut de repede câteva cadre atât de repede cât îmi permitea Rolleiflexul:
- în primul cadru cățelușii mă remarcă și se uită în cameră, chipul meseriașului este acoperit de mâna cu care își aranjează părul.
- al doilea cadru l-am expus la o expoziție la sediul AAF pe stradă Brezoianu în anul 1977, chiar după cutremur.
- în al treilea cadru mă remarcă și meseriașul și se uită în cameră.
Acest fototriptic îmi amintește parfumul atelierelor de meșteșugari, de cizmari, croitori, tâmplari, geamgii și rameuri din anii ´60 -´70, anii copilăriei mele.
Poate că de aceea am păstrat o nespusă admirație pentru meseriașii adevărați, oameni cu credința “lucrului bine facut”.
