Autori: Oana Marinache istoric de artă dr.; Gabriel Badea Păun, istoric de artă dr.
„N’am fost înțeles, sunt sigur, căci aș fi putut face mult, am fost considerat numai ca obiect de lux, de salon - Și oficialitățile –compuse din mitocani ajunși – nu vorbeau aceași limbă ca mine.” (Biblioteca Națională a României, arhiva istorică, Colecții speciale, fond Saint Georges, dosar XVII/2) Arh. Edmond Van Saanen-Algi, 1937
Purtând un patronim cu consonanțe olandeze, Edmond van Saanen-Algi (1882-1938) a apărut multor istoriografi ai arhitecturii românești, până și lui Grigore Ionescu și lui Gheorghe Curinschi-Vorona, care nici măcar nu îl citează în monumentalele lor istorii ale arhitecturii românești, drept o figură meteorică a unui arhitect străin, în trecere prin România.
Până în prezent viața și activitatea lui au făcut obiectul unui singur articol mai amplu dedicat arhivei sale de către Georgeta Filitti (Georgeta Filitti, „Arhive bucureştene – Edmond van Saanen”, în Biblioteca Bucureștilor, Anul VIII, nr. 4, pp.4-7), a unor scurte note, în general consacrate celor două clădiri însemnate la a căror proiectare a colaborat, Palatul Telefoanelor și Academia de Studii Economice (Nicolae Șt. Noica, Palatul Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale şi personalităţi din lumea constructorilor, Editura Vremea, 2014) sau a decorurilor și costumelor de teatru pe care le-a imaginat.
După o primă perioadă petrecută la Paris și în călătorii prin Europa și Amercia, în perioada 1914-1915 revine în țară, începând și aici diferite colaborări artistice și în domeniul arhitecturii. Cercetarea activității arhitectului se bazează pe bogata arhivă Van Saanen-Algi încredințată spre păstrare prietenului lui, Alexandru Saint-Georges, fondatorul muzeului omonim, și aflată în prezent în posesia Bibliotecii Naționale a României, completată cu documente din Arhivelor Naționale ale României, Muzeul Național de Artă al României, Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, precum și cu dosarele cu autorizații de construcție din Arhiva Primăriei Municipiul București.
În ceea ce privește activitatea de arhitectură, în corespondența găsită și printre desenele sale, proiectele ne sunt astăzi, în mare măsură, greu sau imposibil de identificat, cele mai multe fiind, probabil, nerealizate. Elementele definitorii ale carierei lui Van Saanen-Algi, ce țin de decorația de interior a unor reședințe, sunt aproape absente din materialele păstrate până la noi, propunerile sale fiind transmise comanditarilor, ceea ce face astăzi imposibilă identificarea lor.
Proiecte
1915 Realizează lucrări de amenajare la conacul familiei Chrissoveloni de la Ghidigeni, județul Galați: transformări la pavilionul de administrație (arcade), marea sală de concert și tenis, pavilionul de vânătoare, casa administratorului, pergole, colonadă, teren tenis
1915 Amenajări și la Casa Manole Diamandi din str. Columb nr. 5 din București
1916 Reamenajarea Legației Grecești la București
1916-1918 Lucrează la Direcțiunea Baracamentelor, la Construcția Barăcilor Sanitare și Militare, realizează lucrările sanitare în timpul primului război mondial
1919 Reamenajează fosta Grădină „Ambasador” pentru Constantin Tănase, construiește din temelii un nou teatru de vară ce va fi cunoscut cu numele de Grădina „Cărăbuș”, în strada Academiei
1922 Proiectul unui stadion pentru O.N.E.F., nerealizat
1923-1930 Diferite proiecte pentru un imobil al ing. Văideanu din str. Basarab nr. 65
1923-1938 Academia de Înalte Studii Industriale și Comerciale, diferite aripi, împreună cu arh. Grigore P. Cerkez și arh. Arghir Culina, antreprenor arh. Grigore G. Cerkez
1924 Casa Anticarilor, la inițiativa lui Nicolae Iorga și a Asociației Anticarilor din România
1926 Proiectul Palatului Ligii Națiunilor de la Geneva, necâștigător
1926 Proiectul de amenajarea a foaierului studenților/Căminul studentelor – Oficiul Național de Educație Fizică
1926-1927 Uzinele de Fier și Domeniile Reșița: amenajări interioare ale palatului
1927 Este arhitect-șef cl.I., provizoriu, la Direcția Tehnică din Ministerul Instrucţiunii
1927-1928 Realizează un proiect pentru Azilul Copiilor Abandonați care era prevăzut a se realiza pe Soseaua Kiseleff
1927-1929 Realizează partea arhitectonică a monumentului funerar a familiei Lenș de la Cimitirul Bellu, după proiectul arh. Albert Galeron
1928 Proiect fațade și schiță de ansamblu pentru Primăria Sectorului de Verde, nerealizat
1928 Realizează un proiect de transformare a vilei prof. Istrate Micescu, fostă Arion, din Intrarea Zalomit nr. 8-10; antreprenor ing. C. Corani; proiectează și Conacul lui Istrate Micescu de la moșia Ciumești, jud. Argeș
1928 Proiectul unui nou Palat al Justiției în str. G. Cantacuzino nr. 11-13 (nerealizat)
1929 Verifică amenajările interioare (tâmplăria) Casei Lucaciu, din str. Romană (actuala M. Eminescu) colț cu str. Polonă, proprietatea Academiei Române
1929 Propune amenajarea Legației Egiptului în vila E. Arion din Blvd. Lascăr Catargiu, proiect nerealizat
1930 Mărgărita Miller-Verghi (1865-1953) îi solicită pentru Principesa Elisabeta a României proiecte pentru 4 pavilioane regale la Ecrene, Bulgaria, nerealizate
1930 Sprijină organizarea „Expoziției de arhitectură, de industrie artistică și de industrii aplicate la arhitectură Cehoslovacă”, care a avut loc la Pavilionul Artelor de la Șosea
1930 Desenează sigla Aeroclubului Român și placa Aeroportului Băneasa
1930 Primește mențiune onorabilă la concursul de schițe pentru Fundațiunea Dalles, organizat de Academia Română (proiect nerealizat)
1931-1933 Palatul Telefoanelor, împreună cu arh. L. Weeks și antreprenorul W. Troy
1934 Proiectează clădirile epitropiei Așezămintelor Sf. Spiridon de la Slănic, nerealizate
1934 Proiect de amenajare a Legației Yugoslaviei, nerealizat
1935-1936 Arhitectul evaluează imobile ce urmau a fi cumpărate de către Legațiile României la Viena, Praga și Roma
1935 Alice Demetriade notează într-o scrisoare că își construia o vilă după planurile arh. Van Saanen, nelocalizată
1936-1937 Proiectul Pavilionului României pentru Expoziția universală de la Paris, necâștigător
1938 Proiectul unui imobil al familiei Koslinsky, aflat astăzi pe Blvd. Eroii Sanitari nr. 25 (Sursa informației: Claudiu Hațegan)
1938 Realizează planurile de reamenajare a grădinii Legației Franceze; întreprinde unele lucrări exterioare și interioare la Legația din str. Piața Amzei
